Floriile, O Dubla Sarbatoare

Frumoasa sarbatoare a Floriilor, cu multe traditii si obiceiuri, este comemorata intotdeauna in ultima duminica dinaintea Pastelui si are o dubla insemnatate la romani: atat una religioasa, cat si una populara. Cea religioasa, sarbatorita peste tot in lumea crestina, comemoreaza intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim dupa ultima Sa mare minune, invierea lui Lazar, petrecuta cu o zi inainte, iar cea populara sarbatoreste reinvierea naturii si, in numele naturii, pe toti cei care poarta nume de flori sau plante. Dar cu toate ca evenimentul biblic nu are nici o legatura cu sarbatoarea onomastica, iata ca se impletesc armonios pentru ca ambele se invart in jurul invierii si impart aceeasi simbolistica, cea a ramurilor de salcie. De ce ramuri de salcie poate va intrebati? La intrarea lui Iisus in Ierusalim calare pe un asin, multimea entuziasta ii aseza mantii la picioare si flutura ramuri de palmier aclamand “Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. In traditia evreiasca, ramurile de palmier si cuvantul “Osana” evoca sarbatoarea evreiasca a recoltelor, Sucot, una dintre cele mai mari sarbatori biblice evreiesti, cu ocazia careia este poruncit ca intregul popor sa faca pelerinaj la Ierusalim. Datorita faptului ca era dificil sa obtii frunze de palmier in climate neprielnice, acestea au fost substituite cu ramurile altor copaci indigeni, incluzand maslinul, cimisirul, tisa, si cel mai adesea salcia. In multe locuri, sarbatoarea a fost denumita dupa aceste ramuri (de exemplu Duminica Tisei) sau mai general Duminica Ramurilor.

 

 

Dar sa revenim la salcie. Mereu inflorita in aceasta perioada a anului si venerata de-a lungul timpului in majoritatea civilizatiilor stravechi, salcia este un simbol al fertilitatii si reinvierii naturii., al nemuririi si chiar al puritatii, deoarece nu poarta fructe niciodata. Exista multe legende cu privire la folosirea salciei in cadrul Floriilor, dar poate cea mai frumoasa e cea care povesteste cum Maica Domnului, grabindu-se sa ajunga la locul unde era Iisus rastignit si fiind nevoita sa treaca peste o apa curgatoare, s-a rugat la toate plantele din jur sa o ajute, si doar salcia a fost singura care s-a indurat de lacrimile ei, aplecandu-si o creanga peste apa. In semn de multumire, Maica Domnului a binecuvantat salcia si iata ca aceasta este folosita in continuare de credinciosii romani in cadrul Liturghiei din Duminica Floriilor.

 

 

“Mâţişoarele”, cum mai sunt denumite in popor mladitele inmugurite de salcie, sunt culese si duse la Biserica in sambata dinaintea Floriilor. Acestea sunt sfintite duminica in timpul Liturghiei si impartite credinciosilor, care le tin in maini cu lumanari aprinse, simbolizand biruinta vietii asupra mortii. Astfel purificate, mladitele de salcie sunt luate acasa si asezate la icoane, la intrarea in casa, deasupra usii, la intrarea in grajd, in pamant sau chiar pe morminte, in functie de traditiile din fiecare zona a tarii. Acestea trebuiesc pastrate pana la urmatoarea sarbatoare de Florii, deci pe tot parcursul anului, pentru a-si indeplini functiile protectoare, fertilizatoare si de prosperitate.

 

Traditii si Superstitii de Florii

 

In cinstea salciei

 

  • Pentru a proteja locuinta, salcia se pune deasupra usii de intrare.
  • Pentru roade bogate, mladitele de salcie se pun la vie sau pomii fructiferi, iar pentru mai multa miere, la stupi.
  • Cultivatorii de canepa rup ramuri de salcie cat mai lungi pentru a le creste cat mai inalta canepa.
  • In unele zone, fetele nemaritate aseaza mladitele sub perna inainte de culcare in credinta ca vor deveni la fel de frumoase ca pomii infloriti si ca se vor marita in curand.
  • Batranele isi incing mijlocul cu mladitele de salcie pentru a alunga durerile si a vindeca bolile. Chiar si mugurii erau folositi in scopuri terapeutice, oamenii inghitindu-i pentru a scapa sau a fi feriti de diferite boli.
  • Demult, se credea despre crengutele de salcie sfintite ca alunga vremea rea. Vara, cand incepea o furtuna, acestea se aruncau pe foc pentru a se imprastia norii, se asterneau in ograda pentru a alunga grindina sau se asezau in mijlocul casei pentru a o apara de trasnete.
  • In unele locuri, parintii isi loveau copiii cu nuielusa de salcie cand veneau de la biserica. Exista credinta ca asa vor creste sanatosi si intelepti.

 

Lazarelul

 

Sambata dinaintea Duminicii Flo­rii­lor, cunoscută sub numele de “Sambata lui Lazar”, sarbatoreste minunea savarsita de Mantuitorul Iisus  prin invierea lui Lazar din Betania. In traditia populară se sarbatoreste si La­za­re­lul, un ceremonial elaborat tinut doar de fete, care presupune ca una dintre fete (Lazarita) sa fie imbracata in mireasa si, insotita de alte fete, sa colinde pe la casele unde sunt primite, povestind drama lui Lazar. Se spune ca intr-o zi in care mama lui facea placinte, Lazar a plecat cu oile de acasa, s-a urcat intr-un copac pentru a taia frunza animalelor si cu gandul fiind la placintele mamei, s-a grabit sa coboare din copac, a cazut si a murit. In onoarea acestei legende si ca ofranda de pomenire a mortilor, in Sambata lui Lazar, femeile de la tara impart placinte de post saracilor.

 

Alte traditii, obiceiuri si superstitii

 

  • Traditia spune ca cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa-si indeplineasca o dorinta pe care si-o pune in gand cand se apropie de preot.
  • In Banat si in Transilvania, fetele nemaritate pun o camasa curata si-o oglinda sub un par altoit. Dupa ce rasare soarele, acestea sunt folosite in descantece de dragoste si de sanatate.
  • Fetele care doresc sa se casatoreasca trebuie sa fiarba apa cu busuioc la miezul noptii cu care sa-si spele parul si pe care sa o toarne pe urma la radacina unui par inflorit inainte de rasaritul soarelui. Este important ca aceste lucruri sa se petreaca inainte de rasaritul soarelui, pentru ca se spune ca cei care se spala pe cap in ziua de Florii vor albi ca pomii infloriti. Pentru a evita acest lucru, se poate folosi apa sfintita chiar si in ziua de Florii.
  • Ziua de Florii e perfecta pentru aerisitul hainelor, iar fetele sunt sfatuite sa-ti scoata zestrea afara la soare daca doresc sa-si atraga sufletul pereche.
  • In unele zone, martisorul se poarta pana in ziua de Florii, cand este asezat pe crengile unui pom inflorit sau pe ale unui maces.
  • In ziua de Florii se culeg flori care vor fi folosite pentru incondeierea oualor de Paste.
  • Se spune ca nu este bine sa plantezi pomi inainte de Florii. Acestia vor rodi doar daca sunt saditi dupa saptamana ce urmeaza. Totusi, se planteaza flori pentru ca e sambata Floriilor si se crede ca le va merge bine.
  • De Florii infloresc urzicile, de aceea sarbatoarea poarta si numele de “Nunta urzicilor”.
  • Existenta credinta ca vremea de Paste va fi la fel ca cea de Florii.
  • Femeile merg la padure in ziua de Florii si culeg o planta numita tata vacii pe care o dau vacilor pentru mai mult lapte.
  • Se spune ca nu e pacat sa lucrezi in Sambata lui Lazar, dar e bine sa eviti lucrul voinicesc, caci sa crede ca e rau de cazatura datorita legendei lui Lazar care a cazut din copac. De asemenea, ar fi bine sa nu torci ca sa nu faca mortii bale, caci se crede ca toti mortii asteapta la poarta Raiului in aceasta zi.
  • De Florii este dezlegare la peste. In Dobrogea se gateste scrumbie la gratar, iar la Galati se organizeaza in fiecare an Sarbatoarea Scrumbiei.
  • Se spune ca e bine sa faci urari de “La multi ani” doar in ziua de duminica pentru ca urarile facute prea devreme vor fi de rau augur.

 

 

Floriile ca Zi Onomastica

 

Ca mai toate sarbatorile crestine, si cea a Floriilor are radacini pagane, fiind considerata sarbatoarea vegetatiei si fertilitatii de vechile popoare are Europei. Denumirea populara a sarbatorii vine de la romani, unde Flora era zeita florilor si infloririi. Odata cu venirea primaverii, in cinstea acestei zeite avea loc sarbatoarea Floralia. Ulterior, crestinii au legat-o de intrarea Domnului in Ierusalim, transformand-o in ziua de pregatire pentru intrarea in Saptamana Patimilor.

In traditia populara, in cinstea renasterii naturii, in aceasta zi se sarbatoresc toti cei care poarta nume de flori si plante, chiar mai putin cunoscute, cat si cei care au nume derivate din substantivul “floare/flori”. Ar fi aproape imposibil sa trecem aici toate numele de plante si flori si derivatele acestora, dar le amintim pe cele mai cunoscute si populare:

 

  • Anemona, Angela, Angelica
  • Brandusa
  • Camelia, Codrin, Codrina, Codrut, Codruta, Craita, Crenguta, Crina, Crinu, Crinuta, Crizantema
  • Dalia, Delia, Dumitrita
  • Eugenia
  • Floarea, Flora, Florenta, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina
  • Garofita, Gentiana, Gherghina
  • Iasmin, Iasmina, Iris
  • Lacrimioara, Laur, Laura, Laurentiu, Laurian, Lauriana, Liliana, Lilian
  • Malin, Malina, Margareta, Micsunica, Mugurel
  • Narcis, Narcisa
  • Panseluta
  • Romanita, Roza, Rozalia
  • Sanziana
  • Trandafira
  • Veronica, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica
  • Zambila, Zambilica

Si ca sa-i sarbatorim pe toti ce poarta numele naturii, va las cu aceasta melodie a Anastasiei Lazariuc, transpusa pe versurile lui Vasile Alecsandri:

 

La multi ani tuturor!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *