Pastele – Semnificatie, Obiceiuri si Traditii

Pastele, cea mai mare sarbatoare crestina, celebreaza Invierea Domnului Iisus Hristos care s-a petrecut a treia zi dupa rastignirea Lui pe cruce dupa Noul Testament. Este punctul culminant al Saptamanii Patimilor, precedata de Postul Mare de 40 de zile. In fiecare an, Pastele este tinut intr-o zi de duminica, dar in fiecare an aceasta zi difera din punct de vedere calendaristic, deoarece este stabilita in functie de doua fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se sarbatoresc in prima duminica ce urmeaza unei luni pline dupa echinoctiul de primavara. Iar ca sa contribuie la confuzie, Biserica Ortodoxa calculeaza echinoctiul de primavara dupa celandarul iulian, iar Biserica Catolica dupa cel gregorian, ceea ce explica decalajul acestei sarbatori la ortodocsi si catolici.

Pastele se sarbatoreste in jurul perioadei in care Iisus a fost rastignit, deoarece a murit in timpul festivalului Pesah, o sarbatoarea iudaica importanta care comemoreaza eliberarea poporului Israel de sub robia egipteana si iesirea din Egipt a fiilor lui Israel condusi de Moise. Este o sarbatoare fixa din calendarul religios ebraic, care se desfasoară anual in perioada 14-21 a lunii Nisan. Crestinii au suprapus Sfintele Pasti peste festivalul Pesah si, deoarece Iisus a Inviat intr-o duminica, Duminica Mare a devenit prima duminica dupa Pesah. In timp, Invierea Domnului si-a schimbat data fata de Pesah, dar din cand in cand au date foarte apropiate.

Cuvantul Pasti provine in limba romana din forma bizantino-latina Pastihae a cuvantului de origine ebraica Pasah („a trecut”), folosit pentru sarbatoarea azimilor, in amintirea evenimentelor relatate in Biblie ale trecerii Evreilor prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului.

Unele limbi germanice numesc aceasta sarbatoare dupa zeita Eostre. De exemplu, in germana e Ostern, iar in engleza Easter. Eostre era zeita pagana a primaverii si fertilitatii. Potrivit legendei, Eostre a gasit o pasare care murea de frig si a transformat-o in iepure ca sa-i tina blana de cald, dar acel iepure se oua in continuarea ca o pasare. Acesta e probabil motivul pentru care iepurasul, pasarile si ouale sunt legate de aceasta sarbatoare. Vopsirea oualor are totusi si o semnificatie religioasa mai profunda. Exista doua credinte mai populare pe aceasta directie. Una dintre ele spune ca Maria Magdalena, prima persoana care L-a vazut pe Iisus dupa Inviere, tinea in mana un ou simplu in prezenta imparatului si proclama Invierea lui Iisus. Imparatul a spus ca Invierea lui Iisus e la fel de probabila ca acel ou sa se faca rosu si oul s-a facut rosu aprins in timp ce el vorbea. A doua dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat un cos cu oua la picioarele Lui, iar acestea au fost inrosite de sangele care picura din ranile lui Iisus.

 

 

Obiceiuri si traditii romanesti de Pasti

 

  • Cel mai raspandit obicei este vopsirea oualor rosii. In timp, acestea au inceput sa fie vopsite si in alte culori (galben, verde, albastru si chiar negru).
  • Pe langa ouale vopsite, se gatesc si alte preparate traditionale: drobul, pasca, sunca, cozonacii.
  • Sambata noaptea, se merge la Slujba de Inviere si se aprind lumanari, care se tin aprinse pe tot parcursul slujbei, amintindu-le credinciosilor ca Iisus este lumina vietii si ca prin Invierea Sa, a alungat intunericul raului.
  • In Moldova, duminica dimineata se pun intr-un vas cu apa un ou rosu, unul alb, bani si flori. Toti cei din casa trebuie sa se spele pe fata cu apa din acest vas inainte de a merge la Biserica, iar astfel vor avea bani, obrajii rumeni si pielea alba tot anul.
  • In unele zone din tara, ouale vopsite se ciocnesc doar “cap cu cap” in prima zi de Pasti. De-abia din a doua zi se ciocnesc si “cap cu dos” sau “dos cu dos”.
  • Daca cioconesti un ou cu doua glabenusuri in prima zi de Pasti, va fi nunta in familie.
  • Se spune ca toata familia trebuie sa manance din primul ou ciocnit pentru a ramane impreuna intotdeauna.
  • In cateva sate din Fagaras in a doua zi de Pasti se sarbatoreste cel mai harnic fecior din sat prin obiceiul Plugarul.

 

Cele mai interesante obiceiuri de Pasti din lume

 

  • Cehia si Slovacia

Daca ai de gand sa calatoresti intr-una dintre aceste tari de Paste si esti femeie, ar fi bine sa-ti pazesti dosul. In a doua zi de Pasti se practica un obicei cel putin ciudat la prima vedere: barbatii lovesc femeile cu un bici facut din crengute de salcie si impodobit cu fundite. Potrivit legendei, salcia este primul copac care infloreste primavara, iar crengile sale ar imprumuta din aceasta vitalitate si fertilitate femeilor lovite. Un al doilea scop ar fi ca barbatii sa-si arate atractia fata de femei, iar femeile care nu sunt vizitate se pot simti chiar ofensate. In mod traditional, femeia biciuita ii da barbatului un ou colorat facut chiar de ea si il invita la masa in semn de multumire. Dar nu va faceti griji, nimeni nu e snopit in bataie, totul e in joaca, ba exista si razbunare. In unele regiuni, femeile pot arunca o galeata cu apa pe orice barbat in dupa-masa aceea sau a doua zi.

 

  • Polonia

 

Un obicei similar cu aruncatul de apa, dar fara snopit, exista si in Polonia. In a doua zi de Pasti, baietii incearca sa ude cat mai multi oameni cu galeti de apa, pistoale cu apa sau orice altceva au la indemana. Legenda spune ca fetele udate pana la piele se vor marita in acel an. Traditia is trage originile din botezul printului polonez Mieszko in a doua si de Pasti din 966 e.n.

 

  • Norvegia

In Norvegia, oamenii au obiceiul sa citeasca romane politiste sau sa se uite la filme cu detectivi de Pasti. Toate canalele mari de televiziune difuzeaza filme sau seriale cu detectivi si crime (gen Hercule Poirot), revistele publica povesti unde cititorii incearca sa gaseasca criminalul si noi romane politiste sunt programate sa fie publicate inainte de Pasti. Chiar si cutiile de lapte capata o noua fata pentru cateva saptamani. In fiecare an este afisata o noua povestire politista pe cutie. Se pune ca traditia a inceput in anul 1923, cand un editor de carti si-a promovat noul roman politist pe primele pagini ale ziarelor. Reclamele semanau atat de mult cu stirile obisnuite incat oamenii nu si-au dat seama ce era un truc publicitar.

 

  • Franta

In fiecare an, in orasul Haux din Franta se serveste o omleta uriasa facuta din mai mult de 4500 de oua si care hraneste aproape 1000 de oameni. Povestea spune ca in timp ce calatoreau prin sudul Frantei, Napoleon si armata sa au poposit intr-un orasel din Franta si au mancat omlete. Lui Napoleon i-a placut atat de mult omleta lui incat le-a comandat orasenilor sa adune toate ouale pe care le aveau si sa faca o omleta uriasa pentru oastea lui pentru a doua zi.

 

  • SUA

De 130 de ani, Casa Alba gazduieste “Rostogolirea Oualor de Pasti” pe gazonul sau. Principala activitate presupune rostogolirea unui ou vopsit cu o lingura mare de servit, dar in timp au mai fost incluse si alte activitati de divertisment precum grupuri muzicale, vanatul oualor, sporturi si lucru manual.

 

  • Ungaria

In Ungaria, Transilvania, Sudul Slovaciei, Transcarpatia si Nordul Serbiei se practica “Stropitul” in a doua zi de Pasti, lunea. Barbatii vizita familiile cu fete si femei si le stropesc pe par cu parfum, apa sau apa parfumata si primesc un ou vopsit in schimb. Mai demult, barbatii tineri turnau galeti cu apa in capul fetelor tinere in credinta ca apa are proprietati tamaduitoare si induce fertilitate.

 

  • Finlanda

 

In Finlanda, copiii sunt imbracati in vrajitori si bat din usa in usa cerand bomboane in schimbul unor crengi de salcie impodobite. Acest obicei a rezultat din combinarea unei vechi traditii Ortodoxe (binecuvantatul casei cu ramuri de salcie) cu cea a vrajitoarelor din Suedia, unde oamenii credeau ca de Pasti vrajitoarele zboara pe maturi. In unele zone din vestul Finlandei, oamenii fac focuri de tabara in ziua de Pasti in credinta ca flacarile vor alunga vrajitorile care zboara pe maturi intre Vinerea Mare si Duminica de Pasti.

 

  • Cipru

In Cipru, oamenii fac focuri mari in curtile scolilor sau ale bisericilor. Focurile sunt construite pe resturi de lemne adunate de obicei de prin cartier de baieti entuziasti care vor sa faca focul cat de mare se poate, daca se poate mai mare decat cel din vecini. De cele mai multe ori, aceasta competitie duce la certuri pentru bucati de lemne si pompierii sunt adeseori chemati sa stinga focurile scapate de sub control. Se obisnuieste sa se arda o papusa mica care-l reprezinta pe Iuda Iscariotul.
Daca esti invitat anul acesta la o masa de Paste sau pur si simplu vrei sa le cumperi celor dragi un cadou, iti sugeram unul dintre aceste cadouri pentru aceasta ocazie. Poti sa cumperi un timer pentru fiert oua, indispensabil in aceasta perioada, un obiect ornamental cu specific de Pasti, sau chiar un tricou personalizat. Vizita site-ul nostru pentru mai multe idei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *